THE MEMORY OF WATER

THE MEMORY OF WATER
  • by Shelagh Stephenson
  • Translation: Vladimir Anton
  • Adaptation, Translation and Directed by: Vladimir Anton
  • Set Design: Maria Miu
  • Assistant Scenographer: Diana Sav
  • Lighting Design: Lucian Moga
Premiera: 21 September 2019
Duration: 2h, no intermission
AG

"The Memory of Water", a tragic comedy in which three sisters meet, after many years in which they have not been seeing each other, on the sad occasion of their mother's funeral, recalling events from childhood, reviving old rivalries and quarrels, which results in scenes of irresistible comic.

Each of the sisters is in a relationship and each relationship is in a time of crisis. Conflicts are fueled by alcohol and marijuana, thus arising hidden frustrations and half-acknowledged or knowingly blocked truths.

Reviews

În spațiul de joc astfel constituit, prezența actorului e fundamentală în individualizarea detaliată a personajelor: Teresa (Dana Dumitrescu), sora cea mare (Olga lui Cehov, nu mai puțin cu vocație educativă pe scena constănțeană, nu mai puțin încărcată erotic prin străfundurile ființei, aici sprijinită însă de Frank, soțul ei, pe care Liviu Manolache îl transformă cu șarm într-un stoic sastisit, cu o cutumieră mecanică a reacțiilor), instrumentând nebunia reîntâlnirii până la monologul memorabil din actul al doilea; Mary (Alina Manțu), sora mijlocie (variantă a Mașei, amantul ei Mike – Andu Axente –, fiind însă un Verșinin decăzut la rang de Kulîghin căruia i-a dat prin cap, cine știe de ce, gândul adulterului), medic obsedat de cariera-unealtă de obturare a canalelor prin care realitatea iubirii part-time ar putea fi recunoscută și asumată; Catherine (Georgiana Rusu – o Irină lăsată baltă nu tragic, ci ca reflex al mediocrității unui bar iberic), fata cea mică (a deja trecutului în lumea umbrelor împărat-tată), dansatoare prin Spania (pe unde și-a clădit castelul de nisip al iubirii), exploziv adolescent întârziat (niciodată nu am priceput opțiunea narațiunilor de la „Sarea-n bucate” până la „Regele Lear”, pentru măsura în toate, înțelepciunea și, pe cale de consecință, pentru ghinioanele fetei celei mici – cel puțin aici, împletirea între haz și năduf pare mai plauzibilă). (Doru Mareș, Amfiteatru)

https://amfiteatru.com/2019/12/18/memorii-marine/