<?xml version='1.0' encoding='UTF-8'?>
<rss version='2.0'>
<channel>
<title>Teatrul de Stat Constanta</title>
<link>https://teatruldestatconstanta.ro</link>
<description>Teatrul de Stat Constanta</description>
<language>ro</language><item>
<title>SEASIDE STORIES</title>
<link>https://teatruldestatconstanta.ro/spectacol/seaside-stories</link>
<description>&lt;p&gt;SEASIDE STORIES, o succesiune de povești cu personaje diferite, cu întâlniri fulgurante, scurte momente intense decupate din viață, poate dintre acelea pe care le-am trăit cu toții, cu picioarele pline de nisip, cu pielea încrețită pe care soarele a uscat apa mării, cu simțurile percepând constant, dincolo de întâmplări, în background, fâșâitul valurilor, oglinda apei cu nuanțele ei niciodată aceleași, linia orizontului, liniștea adâncului, gustul sărat al aerului, mirosul algelor și scoicilor în putrefacție, muzica repetitivă a teraselor, culorile stridente ale jucăriilor de plajă. &lt;br /&gt;
Substratul comun al poveștilor este acel sentiment al vacanței pe litoral, pe care îl împărtășesc, deși nu-l conștientizează întotdeauna, și cei ce locuiesc în apropierea lui, și cei ce revin aici an de an sau măcar din când în când.&lt;br /&gt;
Și în toate este Marea, ca un personaj mitologic care umple cu sensul ei toate poveștile. &lt;br /&gt;
Seaside Stories ne fac să rememorăm propriile întâmplări, demult uitate, și să înțelegem ce ne ține sau ne readuce aici.&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;&lt;strong&gt;DISTRIBUȚIA:&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;ALERGA FRUMOS CU GENUNCHII LA PIEPT de Tudor Ganea&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Tudorel – Ștefan Mihai&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Mama – Laura Iordan&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Tatăl – Iulian Enache&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Cătălin – Theodor Șoptelea&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Lilly Aroganta – Liliana Ghiță / Mirela Pană&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Bitălz – Marian Adochiței&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Golanii – Andrei Bibire, Alexandru Burcă, Cătălin Bucur&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Rockeritzele – Anaïs Agi-Ali, Mihaela Velicu, Lana Moscaliuc, Alina Manțu, Cristiana Luca&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;FRAGIL de Simona Goșu&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Fata – Cristiana Luca&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Mama – Nina Udrescu&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;VIENI QUA de Marius Chivu&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Ea – Cristiana Luca&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;El – Theodor Șoptelea&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Paco – Ștefan Mihai&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Monica – Liliana Cazan&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;TOȚI CERCEII DIN VAMĂ de Lavinica Mitu&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Ea – Mihaela Velicu&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;El – Marian Adochiței&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Cupluri: Alina Manțu și Andrei Bibire, Cătălin Bucur și Cristiana Luca, Lana Moscaliuc și Anaïs Agi-Ali, Alexandru Burcă si Ecaterina Lupu&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Desperecheata: Laura Iordan&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;LA VULTURUL DE MARE CU PEȘTELE ÎN GHEARE de Marius Chivu&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Băiatul – Andrei Bibire&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Golanii – Cătălin Bucur, Alexandru Burcă, Ștefan Mihai, Theodor Șoptelea, Remus Archip&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;ÎI PLĂCEA MAREA de Nicoleta Dabija &lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Ea – Lana Moscaliuc&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Ele: Alina Manțu, Laura Iordan, Anaïs Agi-Ali, Mihaela Velicu, Cristiana Luca, Lana Moscaliuc&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;WYOMING de Marius Chivu&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Cezar Dumitrescu – Cătălin Bucur&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Mama – Liliana Cazan&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Fata – Anaïs Agi-Ali&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Minionii – Mihaela Velicu, Ecaterina Lupu, Andrei Bibire, Alexandru Burcă, Theodor Șoptelea, Cristiana Luca, Ștefan Mihai&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;Poemul TE DEPĂRTEZI de Nina Cassian &lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Nina Udrescu&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;Alte texte de Radu Afrim:&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;MC Seaside Stories – Cătălin Bucur&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Pegas – Ștefan Mihai&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Relu Pescărelu - Theodor Șoptelea&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Lilly Aroganta – Liliana Ghiță / Mirela Pană&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Albano și Romina Power - Lana Moscaliuc &amp; Marian Adochiței&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Nana Mouskouri - Marian Adochiței&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Fanele lui Bitălz – Lana Moscaliuc, Mihaela Velicu, Laura Iordan, Alina Manțu, Ecaterina Lupu, Cristiana Luca&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Golanul – Cătălin Bucur&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Monica – Liliana Cazan&lt;/p&gt;</description>
<photo>https://teatruldestatconstanta.ro/uploads/pictures/29092023_SEASIDE_STORIES_-_AFIȘ_DIGITAL.jpg</photo>
<showDate>20-11-2026 19:00</showDate>
</item><item>
<title>O INSULĂ</title>
<link>https://teatruldestatconstanta.ro/spectacol/o-insula</link>
<description>&lt;p&gt;Un spectacol pentru întreaga familie, în care miticul se împletește cu ludicul, cu absurdul comic și cu muzica inconfundabilă a Adei Milea. Actorii de la Constanța, care și-au mai demonstrat calitățile vocale și în alte spectacole, au acum prilejul să și le folosească la maximum și să facă instrumente muzicale din aproape orice obiect de pe scenă. Aveți întâlnire pe o insulă pustie cu Robinson, Vineri, Sirena, Mary, mama și bunica ei, Piratul, Randolph, Regele canibalilor, papagalul Coco și mulți alți papagali.&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;De la Robinson Crusoe, romanul lui Daniel Defoe pe care toți copiii și adolescenții îl citeau la un moment dat, confruntându-se cu ideea stranie a singurătății absolute, la Insula lui Gellu Naum, iar apoi la O insulă a Adei Milea, povestea actualizată a naufragiului pe o insulă pustie, dar nu tocmai pustie, oferă atât artiștilor, cât și publicului multe prilejuri de meditație relaxată pe teme foarte contemporane. &lt;/p&gt;</description>
<photo>https://teatruldestatconstanta.ro/uploads/pictures/24022025_Afiș_web-01.jpg</photo>
<showDate>21-11-2026 19:00</showDate>
</item><item>
<title>SEASIDE STORIES</title>
<link>https://teatruldestatconstanta.ro/spectacol/seaside-stories</link>
<description>&lt;p&gt;SEASIDE STORIES, o succesiune de povești cu personaje diferite, cu întâlniri fulgurante, scurte momente intense decupate din viață, poate dintre acelea pe care le-am trăit cu toții, cu picioarele pline de nisip, cu pielea încrețită pe care soarele a uscat apa mării, cu simțurile percepând constant, dincolo de întâmplări, în background, fâșâitul valurilor, oglinda apei cu nuanțele ei niciodată aceleași, linia orizontului, liniștea adâncului, gustul sărat al aerului, mirosul algelor și scoicilor în putrefacție, muzica repetitivă a teraselor, culorile stridente ale jucăriilor de plajă. &lt;br /&gt;
Substratul comun al poveștilor este acel sentiment al vacanței pe litoral, pe care îl împărtășesc, deși nu-l conștientizează întotdeauna, și cei ce locuiesc în apropierea lui, și cei ce revin aici an de an sau măcar din când în când.&lt;br /&gt;
Și în toate este Marea, ca un personaj mitologic care umple cu sensul ei toate poveștile. &lt;br /&gt;
Seaside Stories ne fac să rememorăm propriile întâmplări, demult uitate, și să înțelegem ce ne ține sau ne readuce aici.&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;&lt;strong&gt;DISTRIBUȚIA:&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;ALERGA FRUMOS CU GENUNCHII LA PIEPT de Tudor Ganea&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Tudorel – Ștefan Mihai&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Mama – Laura Iordan&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Tatăl – Iulian Enache&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Cătălin – Theodor Șoptelea&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Lilly Aroganta – Liliana Ghiță / Mirela Pană&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Bitălz – Marian Adochiței&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Golanii – Andrei Bibire, Alexandru Burcă, Cătălin Bucur&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Rockeritzele – Anaïs Agi-Ali, Mihaela Velicu, Lana Moscaliuc, Alina Manțu, Cristiana Luca&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;FRAGIL de Simona Goșu&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Fata – Cristiana Luca&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Mama – Nina Udrescu&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;VIENI QUA de Marius Chivu&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Ea – Cristiana Luca&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;El – Theodor Șoptelea&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Paco – Ștefan Mihai&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Monica – Liliana Cazan&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;TOȚI CERCEII DIN VAMĂ de Lavinica Mitu&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Ea – Mihaela Velicu&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;El – Marian Adochiței&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Cupluri: Alina Manțu și Andrei Bibire, Cătălin Bucur și Cristiana Luca, Lana Moscaliuc și Anaïs Agi-Ali, Alexandru Burcă si Ecaterina Lupu&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Desperecheata: Laura Iordan&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;LA VULTURUL DE MARE CU PEȘTELE ÎN GHEARE de Marius Chivu&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Băiatul – Andrei Bibire&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Golanii – Cătălin Bucur, Alexandru Burcă, Ștefan Mihai, Theodor Șoptelea, Remus Archip&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;ÎI PLĂCEA MAREA de Nicoleta Dabija &lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Ea – Lana Moscaliuc&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Ele: Alina Manțu, Laura Iordan, Anaïs Agi-Ali, Mihaela Velicu, Cristiana Luca, Lana Moscaliuc&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;WYOMING de Marius Chivu&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Cezar Dumitrescu – Cătălin Bucur&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Mama – Liliana Cazan&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Fata – Anaïs Agi-Ali&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Minionii – Mihaela Velicu, Ecaterina Lupu, Andrei Bibire, Alexandru Burcă, Theodor Șoptelea, Cristiana Luca, Ștefan Mihai&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;Poemul TE DEPĂRTEZI de Nina Cassian &lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Nina Udrescu&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;Alte texte de Radu Afrim:&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;MC Seaside Stories – Cătălin Bucur&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Pegas – Ștefan Mihai&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Relu Pescărelu - Theodor Șoptelea&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Lilly Aroganta – Liliana Ghiță / Mirela Pană&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Albano și Romina Power - Lana Moscaliuc &amp; Marian Adochiței&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Nana Mouskouri - Marian Adochiței&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Fanele lui Bitălz – Lana Moscaliuc, Mihaela Velicu, Laura Iordan, Alina Manțu, Ecaterina Lupu, Cristiana Luca&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Golanul – Cătălin Bucur&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Monica – Liliana Cazan&lt;/p&gt;</description>
<photo>https://teatruldestatconstanta.ro/uploads/pictures/29092023_SEASIDE_STORIES_-_AFIȘ_DIGITAL.jpg</photo>
<showDate>22-11-2026 12:00</showDate>
</item><item>
<title>TOȚI FIII MEI</title>
<link>https://teatruldestatconstanta.ro/spectacol/toti-fiii-mei</link>
<description>&lt;p&gt;Într-o Americă aparent liniștită după cel de-al Doilea Război Mondial, familia Keller pare să fi supraviețuit tuturor încercărilor. Dar sub suprafața calmă a vieții de suburbie mocnește un adevăr devastator. Larry, fiul dispărut pe front, este încă așteptat de mama sa, Kate, care refuză să accepte moartea lui. Între timp, Chris, fratele mai mic, încearcă să-și construiască un viitor alături de Ann, fosta iubită a lui Larry.&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Revenirea lui Ann în casa Keller declanșează o reacție în lanț: secrete bine îngropate ies la lumină, iar imaginea respectabilă a tatălui, Joe Keller, începe să se fisureze. În spatele succesului său se ascunde o decizie luată în timpul războiului, o alegere care a costat vieți omenești.&lt;/p&gt;</description>
<photo>https://teatruldestatconstanta.ro/uploads/pictures/08052026_Afis_TOTI_FIII_MEI_3_web.jpg</photo>
<showDate>28-11-2026 19:00</showDate>
</item><item>
<title>CASA BERNARDEI ALBA</title>
<link>https://teatruldestatconstanta.ro/spectacol/casa-bernardei-alba</link>
<description>&lt;p&gt;Bernarda Alba a decretat că reputația trebuie apărată cu orice preț, chiar al fericirii tuturor celor opt femei închise între ziduri. Ferestrele zăbrelite nu îngăduie decât iluzia libertății, iar banii stau la baza proiectatei căsătorii dintre cele mai râvnit tânăr din sat și cea mai în vârstă dintre surori. Și dacă iubirea s-a născut în alte inimi, ea este doar un simptom al libertății, care trebuie ucisă din fașă în spațiul concentraționar creat de-a lungul secolelor de oprimare a femeilor prin tradiții patriarhale.&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;„Casa Bernardei Alba” este ultima dintre tragediile pe care comentatorii le introduc în ceea ce ei numesc „trilogia rurală” a lui Federico García Lorca, alături de „Nunta însângerată” și „Yerma”.&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Subtitlul generalizant al autorului este „Dramă a femeilor din satele Spaniei”. Pentru a povesti această dramă, aduce în scenă o casă din Andaluzia în care a fost instaurat doliul cel mai sever, nu mai este niciun bărbat, iar matroana Bernarda Alba își exercită puterea dictatorială asupra celor cinci fiice, asupra mamei vârstnice și asupra servitoarei. Conformismul, ascultarea, fundamentalismul, reprimarea sentimentelor nu pot rezista, însă, la infinit, în confruntarea cu firescul năvalnic și versatil al naturii feminine, cu iubirea, pasiunea, curajul, revolta și dăruirea de sine. Aspirația spre iubire și libertate se ciocnește, însă, fatal, de zidurile neclintite ale Casei Bernardei Alba.&lt;/p&gt;</description>
<photo>https://teatruldestatconstanta.ro/uploads/pictures/03042024_afiș_bernarda.jpeg</photo>
<showDate>29-11-2026 12:00</showDate>
</item><item>
<title>ORLANDO</title>
<link>https://teatruldestatconstanta.ro/spectacol/orlando</link>
<description>&lt;p&gt;Orlando, un tânăr aristocrat în epoca elisabetană, seducător și neliniștit, pornește într-o călătorie ce sfidează timpul și identitatea. De-a lungul secolelor, traversează iubiri și convenții sociale, pentru ca, într-un moment misterios, să devină femeie.&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Eroina își continuă existența într-o lume care i se dezvăluie după alte reguli, cu limite și așteptări diferite. Aceeași ființă, dar cu un destin rescris, Orlando experimentează libertatea și constrângerile impuse de gen, descoperind cât de fragilă și arbitrară este identitatea.&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Adaptarea semnată de Sarah Ruhl transformă celebrul roman al Virginiei Woolf într-un spectacol poetic, ludic și profund actual, în care timpul curge fluid, iar întrebările despre cine suntem cu adevărat devin mai vii ca oricând. O poveste despre transformare, iubire și libertatea de a fi, dincolo de orice etichetă.&lt;/p&gt;</description>
<photo>https://teatruldestatconstanta.ro/uploads/pictures/28052026_ORLANDO_-_FINAL-print_page-0001_-_website.jpg</photo>
<showDate>05-12-2026 19:00</showDate>
</item><item>
<title>ORLANDO</title>
<link>https://teatruldestatconstanta.ro/spectacol/orlando</link>
<description>&lt;p&gt;Orlando, un tânăr aristocrat în epoca elisabetană, seducător și neliniștit, pornește într-o călătorie ce sfidează timpul și identitatea. De-a lungul secolelor, traversează iubiri și convenții sociale, pentru ca, într-un moment misterios, să devină femeie.&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Eroina își continuă existența într-o lume care i se dezvăluie după alte reguli, cu limite și așteptări diferite. Aceeași ființă, dar cu un destin rescris, Orlando experimentează libertatea și constrângerile impuse de gen, descoperind cât de fragilă și arbitrară este identitatea.&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Adaptarea semnată de Sarah Ruhl transformă celebrul roman al Virginiei Woolf într-un spectacol poetic, ludic și profund actual, în care timpul curge fluid, iar întrebările despre cine suntem cu adevărat devin mai vii ca oricând. O poveste despre transformare, iubire și libertatea de a fi, dincolo de orice etichetă.&lt;/p&gt;</description>
<photo>https://teatruldestatconstanta.ro/uploads/pictures/28052026_ORLANDO_-_FINAL-print_page-0001_-_website.jpg</photo>
<showDate>06-12-2026 12:00</showDate>
</item><item>
<title>LIVADA DE VIȘINI</title>
<link>https://teatruldestatconstanta.ro/spectacol/livada-de-visini-1</link>
<description>&lt;p&gt;Liubov Andreevna Ranevskaia se întoarce ruinată, împreună cu fiica ei, Ania, la conacul de la țară al familiei sale, după mai mulți ani petrecuți în străinătate. Familia nu mai are bani pentru a întreține proprietatea și, pentru a-și salva casa și a scăpa de datorii, trebuie să vândă livada de vișini, act simbolic pe care îl refuză inițial, dar pe care îl acceptă treptat. Rusia începutului de secol XX trece prin schimbări sociale profunde, iar aristocrația și stilul ei hedonist de viață sunt pe cale de dispariție.&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Andrei Măjeri, regizor de teatru: &lt;em&gt;„LIVADA DE VIȘINI propune lectura unor vieți teatralizate, o lume aflată în crepuscul. Fantomă colectivă și teren al contradicțiilor, răscruce de drumuri și teritoriu al marginalilor, livada cehoviană e un ultim dans în fața dispariției.&lt;br /&gt;
La Teatrul de Stat Constanța am găsit locul ideal pentru a spune Livada noastră. Am imaginat un spațiu-capsulă, în care publicul e imersat în atmosfera casei. Aidoma unui dulap-casă, acest loc de tranzit e un spațiu-tăcere, un cosmos al complicității. L-am numit CASA CEHOV. El poartă mărci ale unor biserici, ale unor vapoare, ale unor trenuri; în fond, revelând morfologia permanent schimbătoare a „camerei copiilor.” Am adunat de-a lungul anilor mici revelații despre o potențială montare a acestui text capital: publicul pe patru părți, podelele-valiză, baloții actului al doilea, apariția atipică a protagonistei, clash-ul cultural dintre cei plecați și cei rămași etc.&lt;br /&gt;
Liubov Andreevna pătrunde aici care o străină care se întoarce acasă, fiecare element declanșându-i dureroase amintiri. Camera copiilor e o cameră numai bună de murit în ea. În cotloanele acestei case care se va prăbuși, echilibrul familiei i se scurge printre degete. Cu un trecut zbuciumat și un viitor incert, ea se comportă ca o monarhă detronată, mofturoasă și bovarică. Jocul ei e mereu „printre lacrimi”. O regină nu poate renunța la a fi regină, chiar și când e în ruină absolută. &lt;br /&gt;
Totuși, postura de „personaj principal” nu e adjudecată, locul fiind ocupat de relația complexă, profundă și irezolvabilă dintre toți actanții. Conștiințele lor agitate de întrebări și revolte morale produc permanente seisme. Acești transfugi ai sorții par că își epuizează viețile vorbind. Urgența îi mână pe toți: a credinței, a întoarcerii, a statutului, a cumpărării livezii, a plății datoriei, a îndrăgostirii, a norocului, a parvenirii, a schimbării lumii, a iubirii, a somnului, a morții… &lt;br /&gt;
Lumile lor interioare sunt aduse și-ntoarse, ba față, ba pe dos, aici unde pereții suntem noi. Aici, nimic nu e mai puternic decât ce a fost salvat. Aici, poți arunca o ultimă privire spre trecut, zâmbind”.&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt; &lt;/p&gt;</description>
<photo>https://teatruldestatconstanta.ro/uploads/pictures/03102025_Afiș_Livada_de_vișini.jpg</photo>
<showDate>11-12-2026 19:00</showDate>
</item><item>
<title>LIVADA DE VIȘINI</title>
<link>https://teatruldestatconstanta.ro/spectacol/livada-de-visini-1</link>
<description>&lt;p&gt;Liubov Andreevna Ranevskaia se întoarce ruinată, împreună cu fiica ei, Ania, la conacul de la țară al familiei sale, după mai mulți ani petrecuți în străinătate. Familia nu mai are bani pentru a întreține proprietatea și, pentru a-și salva casa și a scăpa de datorii, trebuie să vândă livada de vișini, act simbolic pe care îl refuză inițial, dar pe care îl acceptă treptat. Rusia începutului de secol XX trece prin schimbări sociale profunde, iar aristocrația și stilul ei hedonist de viață sunt pe cale de dispariție.&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Andrei Măjeri, regizor de teatru: &lt;em&gt;„LIVADA DE VIȘINI propune lectura unor vieți teatralizate, o lume aflată în crepuscul. Fantomă colectivă și teren al contradicțiilor, răscruce de drumuri și teritoriu al marginalilor, livada cehoviană e un ultim dans în fața dispariției.&lt;br /&gt;
La Teatrul de Stat Constanța am găsit locul ideal pentru a spune Livada noastră. Am imaginat un spațiu-capsulă, în care publicul e imersat în atmosfera casei. Aidoma unui dulap-casă, acest loc de tranzit e un spațiu-tăcere, un cosmos al complicității. L-am numit CASA CEHOV. El poartă mărci ale unor biserici, ale unor vapoare, ale unor trenuri; în fond, revelând morfologia permanent schimbătoare a „camerei copiilor.” Am adunat de-a lungul anilor mici revelații despre o potențială montare a acestui text capital: publicul pe patru părți, podelele-valiză, baloții actului al doilea, apariția atipică a protagonistei, clash-ul cultural dintre cei plecați și cei rămași etc.&lt;br /&gt;
Liubov Andreevna pătrunde aici care o străină care se întoarce acasă, fiecare element declanșându-i dureroase amintiri. Camera copiilor e o cameră numai bună de murit în ea. În cotloanele acestei case care se va prăbuși, echilibrul familiei i se scurge printre degete. Cu un trecut zbuciumat și un viitor incert, ea se comportă ca o monarhă detronată, mofturoasă și bovarică. Jocul ei e mereu „printre lacrimi”. O regină nu poate renunța la a fi regină, chiar și când e în ruină absolută. &lt;br /&gt;
Totuși, postura de „personaj principal” nu e adjudecată, locul fiind ocupat de relația complexă, profundă și irezolvabilă dintre toți actanții. Conștiințele lor agitate de întrebări și revolte morale produc permanente seisme. Acești transfugi ai sorții par că își epuizează viețile vorbind. Urgența îi mână pe toți: a credinței, a întoarcerii, a statutului, a cumpărării livezii, a plății datoriei, a îndrăgostirii, a norocului, a parvenirii, a schimbării lumii, a iubirii, a somnului, a morții… &lt;br /&gt;
Lumile lor interioare sunt aduse și-ntoarse, ba față, ba pe dos, aici unde pereții suntem noi. Aici, nimic nu e mai puternic decât ce a fost salvat. Aici, poți arunca o ultimă privire spre trecut, zâmbind”.&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt; &lt;/p&gt;</description>
<photo>https://teatruldestatconstanta.ro/uploads/pictures/03102025_Afiș_Livada_de_vișini.jpg</photo>
<showDate>12-12-2026 19:00</showDate>
</item><item>
<title>LIVADA DE VIȘINI</title>
<link>https://teatruldestatconstanta.ro/spectacol/livada-de-visini-1</link>
<description>&lt;p&gt;Liubov Andreevna Ranevskaia se întoarce ruinată, împreună cu fiica ei, Ania, la conacul de la țară al familiei sale, după mai mulți ani petrecuți în străinătate. Familia nu mai are bani pentru a întreține proprietatea și, pentru a-și salva casa și a scăpa de datorii, trebuie să vândă livada de vișini, act simbolic pe care îl refuză inițial, dar pe care îl acceptă treptat. Rusia începutului de secol XX trece prin schimbări sociale profunde, iar aristocrația și stilul ei hedonist de viață sunt pe cale de dispariție.&lt;/p&gt;

&lt;p&gt;Andrei Măjeri, regizor de teatru: &lt;em&gt;„LIVADA DE VIȘINI propune lectura unor vieți teatralizate, o lume aflată în crepuscul. Fantomă colectivă și teren al contradicțiilor, răscruce de drumuri și teritoriu al marginalilor, livada cehoviană e un ultim dans în fața dispariției.&lt;br /&gt;
La Teatrul de Stat Constanța am găsit locul ideal pentru a spune Livada noastră. Am imaginat un spațiu-capsulă, în care publicul e imersat în atmosfera casei. Aidoma unui dulap-casă, acest loc de tranzit e un spațiu-tăcere, un cosmos al complicității. L-am numit CASA CEHOV. El poartă mărci ale unor biserici, ale unor vapoare, ale unor trenuri; în fond, revelând morfologia permanent schimbătoare a „camerei copiilor.” Am adunat de-a lungul anilor mici revelații despre o potențială montare a acestui text capital: publicul pe patru părți, podelele-valiză, baloții actului al doilea, apariția atipică a protagonistei, clash-ul cultural dintre cei plecați și cei rămași etc.&lt;br /&gt;
Liubov Andreevna pătrunde aici care o străină care se întoarce acasă, fiecare element declanșându-i dureroase amintiri. Camera copiilor e o cameră numai bună de murit în ea. În cotloanele acestei case care se va prăbuși, echilibrul familiei i se scurge printre degete. Cu un trecut zbuciumat și un viitor incert, ea se comportă ca o monarhă detronată, mofturoasă și bovarică. Jocul ei e mereu „printre lacrimi”. O regină nu poate renunța la a fi regină, chiar și când e în ruină absolută. &lt;br /&gt;
Totuși, postura de „personaj principal” nu e adjudecată, locul fiind ocupat de relația complexă, profundă și irezolvabilă dintre toți actanții. Conștiințele lor agitate de întrebări și revolte morale produc permanente seisme. Acești transfugi ai sorții par că își epuizează viețile vorbind. Urgența îi mână pe toți: a credinței, a întoarcerii, a statutului, a cumpărării livezii, a plății datoriei, a îndrăgostirii, a norocului, a parvenirii, a schimbării lumii, a iubirii, a somnului, a morții… &lt;br /&gt;
Lumile lor interioare sunt aduse și-ntoarse, ba față, ba pe dos, aici unde pereții suntem noi. Aici, nimic nu e mai puternic decât ce a fost salvat. Aici, poți arunca o ultimă privire spre trecut, zâmbind”.&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;

&lt;p&gt; &lt;/p&gt;</description>
<photo>https://teatruldestatconstanta.ro/uploads/pictures/03102025_Afiș_Livada_de_vișini.jpg</photo>
<showDate>13-12-2026 12:30</showDate>
</item></channel></rss>