DOI TINERI DIN VERONA

DOI TINERI DIN VERONA
  • de William Shakespeare
  • Traducere: Lucia Verona
  • Regia artistică: Alexandru Mâzgăreanu
  • Scenografie decor: Andreea Săndulescu
  • Scenografie costume: Alexandra Mâzgăreanu
  • Lighting design: Daniel Klinger
  • Muzica originală: Alexandru Suciu
  • Coregrafia: Baczó Tünde
Premiera: 05 septembrie 2020
Durata: 2h, fără pauză
AG

„Doi tineri din Verona” este o piesă mai puțin cunoscută a Bardului de la Avon – cum este supranumit Shakespeare. Valentin pleacă din Verona la Milano pentru a-și desăvârși educația „într-o altă cultură”, iar prietenul lui cel mai bun, Proteus, rămâne acasă, căci o iubește pasional pe Iulia. Valentin, care, la început, nu îl înțelege pe Proteus și nu crede în puterea iubirii, se îndrăgostește nebunește de Silvia, fiica ducelui din Milano. Prietenul său, trimis și el la curtea ducelui, o uită într-o clipă pe iubita lui atunci când o întâlnește pe iubita lui Valentin. Regizorul Alexandru Mâzgăreanu a ştiut să exploateze entuziasmul tinerilor actori și experiența celor mai în vârstă pentru a crea un spectacol complex, cu multe sugestii culturale ce exced textul și epoca în care este plasată acţiunea. „O altă cultură” devine,  în viziunea regizorală cu totul aparte a lui Alexandru Mâzgăreanu, cultura Extremului Orient, păstrând, totodată, intact spiritul poveștii shakespeariene.

Distribuție

Cronici

„Doi tineri din Verona e întâi de toate spectacol despre onoare. Și sunt extraordinare delicatețea cu care Alexandru Mâzgăreanu găsește rezolvări regizorale (scena orbirii, unde o panglică neagră, subțire, acoperă ochii îndrăgostitului căruia nu-i mai este permis să-și vadă iubita, sau scena de final, a iertării), fluiditatea trecerilor de la o scenă la alta, fără să se vadă cusăturile, contaminarea fină dintre tensiune și umor, dintre dragoste și vină, ducând astfel povestea lui Shakespeare la un nivel cu totul original, păstrându-i spiritul, dar reușind totodată să o (re)construiască într-o abordare nouă. Fiecare element din spectacol, începând de la decorul atât de bogat și expresiv în simplitatea lui de bun gust (Andreea Săndulescu), de la costumele atent gândite și realizate (Alexandra Mâzgăreanu) și până la interpretarea actorilor, face din acest spectacol o experiență vizuală, dar și emoțională.”

Irina Cerchia – „Doi tineri din Verona și o iubire extrem orientală”, AMFITEATRU

https://amfiteatru.com/2020/09/09/doi-tineri-din-verona-si-o-iubire-extrem-orientala/

„Spectacolul Doi tineri din Verona se pretează la diferite interpretări și lasă amintiri frumoase în sufletul cui îl vede. Cert este că prezintă la nivel metaforic un drum inițiatic de la adolescență la maturitate, de la meleagurile natale, acolo unde sunt părinții și prietenii, către alte spații culturale, unde se pot acumula cunoștințe și experiențe noi, uneori sfâșietoare. Este, totodată, un drum al autocunoașterii, către sine și dinspre sine.”

Mirela Stîngă - „Doi tineri din Verona“ și călătoriile lor inițiatice, un regal vizual pe scena Teatrului de Stat Constanța” – CULTURA CONSTANȚA

https://culturaconstanta.ro/doi-tineri-din-verona-si-calatoriile-lor-initiatice-un-regal-vizual-pe-scena-teatrului-de-stat-constanta/

„Shakespeare este autorul universal prin excelență, tradus și jucat pretutindeni, adaptat și înțeles în raport cu fondul spiritual și intelectual al fiecărui popor. În viziunea propusă de regizorul Alexandru Mâzgăreanu, spiritul shakespearian dăinuie prin dimensiunea morală și principială. Stilistic și conceptual ne aflăm în Extremul Orient. Dar este doar un context, bine intuit și ales, pentru o poveste cu tâlc, pe care actorii o împletesc firesc, deloc patetic și expozitiv. O poveste pe care, dintr-odată, o recunoști ca fiind a ta, indiferent de locul în care trăiești. În „Doi tineri din Verona”, granița dintre iluzia realității și fascinația imaginarului aproape că se dizolvă. Plecăm împreună din concret, din prezentul pandemic, participăm la un meci de fotbal american și, la următoarea răsuflare, ajungem martorii drumului inițiatic al unui occidental în cultura japoneză. Senzația de plutire în timp și spațiu se datorează nu doar regizorului, ci, mai ales, actorilor. Alexandru Mâzgăreanu încredințează un spectacol spirală, greu de condus și cu implicații profunde, unor actori tineri, dar cu resorturi extrem de generoase.”

Elena Coman - „Doi tineri din Verona – legendă shakespeare-orientală despre iubire și onoare”

https://amfiteatru.com/2020/09/23/doi-tineri-din-verona-legenda-shakespear-orientala-despre-iubire-si-onoare/?fbclid=IwAR3kD712o7VrYbq_vGx5Q_iRv-uFfl2NaYOtbPVSUHTJIE7qnOaE6XyDkBo

Consideri că experienţa ultimelor luni ar trebui să ne facă să regîndim felul în care facem teatru? Ar trebui să exploatăm mai multa zona online? Alexandru Mâzgăreanu: Este, fără îndoială, o perioadă foarte grea și toți am fost puși la încercare, dar nu știu cum putem regîndi complet ceva ce funcționează într-un anumit fel de peste două mii de ani. Bineînțeles că la nivel teoretic putem spune multe lucruri, dar practic este puțin mai greu. Esența teatrului este emoția care se naște între actor și spectator. Orice inovație ar trebui să păstreze viu acest spirit.

„Nu cred în inovația de dragul inovației sau care vine dintr-o panică“ Interviu cu Alexandru MÂZGĂREANU de Silvia Dumitrache

https://www.observatorcultural.ro/articol/nu-cred-in-inovatia-de-dragul-inovatiei-sau-care-vine-dintr-o-panica/